Daniel Dăianu: Rundele electorale de la noi au rezonat cu valul de frustrare din multe state europene unde partide mainstream au fost penalizate – 60m.ro
Politicile publice pot fi mai mult sau mai puţin bune, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din Uniunea Europeană, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să se renunţe la democraţie, susţine academicianul Daniel Dăianu, coordonatorul Raportului de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor” şi preşedinte al Consiliului Fiscal.
Acesta a menţionat că rundele electorale de la noi au rezonat cu valul de frustrare din multe state europene unde partide mainstream au fost penalizate, însă iliberalismul nu trebuie să acapareze viaţa societăţii româneşti şi procesul politic.
„Rundele electorale de la noi au rezonat cu valul de frustrare din multe state europene unde partide mainstream au fost penalizate. Politici economice/publice pot fi mai mult sau mai puţin bune, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din UE. Dar aceasta nu înseamnă să se renunţe la democraţie. Iliberalismul nu trebuie să acapareze viaţa societăţii româneşti şi procesul politic. Dezechilibrul macroeconomic este o mare problemă a României. Deficitul bugetar este posibil să depăşească în acest an 8% din PIB (ultima rectificare bugetară plasează deficitul cash la 7,9% din PIB, mult peste cifra iniţială din proiectul de buget, de 5% din PIB). În pofida progreselor economice din ultimele două decenii (ex.: venitul/locuitor ajuns la circa 80% din media UE la paritatea puterii de cumpărare), probleme mari persistă; proeminent este dezechilibrul bugetar foarte mare, la care se adaugă cel din balanţa contului curent. În 2024, deficitul de cont curent este probabil să treacă dincolo de 8% din PIB, depăşind pe cel bugetar. Avem aici o situaţie aparent stranie, fiindcă adâncirea deficitului de cont curent are loc în condiţiile unei încetiniri a economiei – creşterea reală a PIB în acest an fiind probabil în jur de 1,5%. Mare parte din creşterea cererii interne (stimulată de creşteri de pensii şi venituri/salarii) a fost acoperită de importuri. Discrepanţe mari rămân între mediul urban şi cel rural”, explică Daniel Dăianu, în Raportul de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor” nr.17/2024 – „Incertitudini sporite de contextul general tot mai complicat”.
Potrivit Raportului, chestiunea fiscal/bugetară gravă este reliefată de numeroşi analişti autohtoni, analize ale Consiliului Fiscal, ale Comisiei Europene şi ale unor instituţii internaţionale. Guvernul României a solicitat în dialogul cu CE ca perioada de corecţie a dezechilibrului macroeconomic să fie de 7 ani (nu în ultimul rând fiindcă sunt de realizat reforme importante) – posibilitate înscrisă în noul cadru de guvernanţă fiscală din UE (alternativa fiind de 4 ani).
„Planul bugetar structural pe termen mediu (PBSTM) necesită detalii în plus privind corecţia macroeconomică. Noul Guvern, ce va fi format după alegerile parlamentare din decembrie, va aproba bugetul pentru 2025 şi va veni probabil cu informaţii noi privind reducerea deficitului bugetar în acel an şi pe termen mediu. Ajustarea macroeconomică, conform Planului, pune accent mare pe partea de cheltuieli – scădere de la circa 42% din PIB în 2024 la circa 36% din PIB în 2031 (ce include însă şi o diminuare a cheltuielilor finanţate cu bani europeni).
