Lovitură de stat: Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, luată în unanimitate de cei 9 membri ai CCR este ilegală – 60m.ro
În confuzia care a cuprins România în aceste zile avem, totuși, o certitudine: Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, luată în unanimitate de cei 9 membri ai CCR, este ilegală. Să vedem de ce.
Potrivit art. 146 lit. f din Constituția României, Curtea Constituțională are următoarele atribuții:…lit. f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului. Nu găsim aici nimic despre anulare.
În baza acestui articol (art. 146 lit. f) din Constituția României) CCR a confirmat și validat primul tur de scrutin și a dispus că al doilea tur pentru alegerea Președintelui României să se organizeze în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena Valerica Lasconi, în această ordine. (Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 privind rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024[2]). Hotărârea a fost luată în unanimitate.
Textul adecvat se află în Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, unde citim:
Articolul 52
(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.
Înțelegem că anularea presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții, prima cuprinzând ea însăși două condiții cumulative:
- anularea se poate dispune doar pentru fraudă la vot (la votarea propriu zisă, de pildă, buletine de vot false, vot multiplu, turism electoral) unită cu frauda la stabilirea rezultatelor (de exemplu procese-verbale false, calcule matematice greșite, erori ale infrastructurii digitale) și
- cele două fraude de la pct. 1 sunt de natură sa schimbe atribuirea mandatelor, sau, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.
Ce a reținut CCR în motivare? Că există suspiciunile persuadării alegătorilor prin exploatarea ”abuzivă” a algoritmilor platformelor de social-media, că s-ar fi eludat legislația prin nemarcarea materialelor electorale cu însemnele specifice campaniei electorale și că ar exista eventuale cheltuieli netransparente ale campaniei unuia dintre candidați.
Curtea nu a reținut ingerința unor entități statale sau non-statale (nici documentele desecretizate ale serviciilor de informații), dar s-a pronunțat că trebuie exclusă ingerința unor entități statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală.
Să înțelegem un lucru simplu: că indiferent de mediul de transmitere (TV,
