Klaus Iohannis își pune amprenta mizeră asupra viitorului politic al României: Amânarea alegerilor prezidențiale și numirile strategice de la CCR

Din 13 aprilie 2025, va începe oficial procedura de numire a trei noi judecători la Curtea Constituțională, un eveniment care promite să devină o piesă centrală în strategia politică a președintelui Klaus Iohannis. Mandatele Liviei Stanciu (numită de Președinție), Varga Attila (din partea Camerei Deputaților) și Marian Enache (din partea Senatului) expiră pe 13 iulie 2025, iar procesul de numire va oferi președintelui Iohannis șansa de a influența direcția CCR pentru următorii nouă ani.

Potrivit avocatului Adrian Toni Neacșu, fost membru al CSM, Klaus Iohannis ar putea face prima numire între 13 aprilie și 12 iunie 2025, existând deja speculații că viitorul judecător propus de acesta ar putea proveni chiar din propria cancelarie. „Președintele, aflat în mandatul său prelungit, va putea să își impună omul, asigurând astfel continuitatea influenței sale politice la vârful statului,” a scris Neacșu pe Facebook.

Această manevră este doar una dintre piesele unui plan mai amplu. Iohannis controlează deja procesul de desemnare a premierului și, implicit, structura viitorului Guvern, consolidând astfel o moștenire politică care va diminua considerabil puterea următorului președinte. „Actualul Președinte va lăsa aproape fără puteri efective viitorul Președinte al României, indiferent cine va fi el după ce se vor permite alegerile,” a avertizat Adrian Toni Neacșu.

Un alt detaliu semnificativ este legătura între această întârziere a alegerilor prezidențiale și procesul de numire la CCR. „Unul din motivele prelungirii momentului stabilirii calendarului electoral pentru alegerile prezidențiale are probabil legătură și cu viitoarele numiri ce vor trebui făcute la vârful statului,” mai explică avocatul.

În acest context, amânarea alegerilor prezidențiale pare să fie mai mult decât o simplă întârziere administrativă. Este o mișcare bine calculată care îi permite lui Iohannis să încheie mandatul într-un mod care să-i mențină influența politică ani de zile după ce va părăsi funcția.

Prin aceste decizii, Klaus Iohannis se asigură că lasă o amprentă profundă asupra Curții Constituționale, asupra viitoarei structuri guvernamentale și asupra echilibrului de putere din România. În loc să fie un proces de tranziție democratică, momentul actual devine unul de consolidare a controlului politic, ridicând întrebări serioase despre respectarea spiritului Constituției și al democrației.