Viktor Orbán, reacție ciudată după atentatul terorist din Germania: Bruxelles-ul vrea să transforme Ungaria în Magdeburg
Premierul ungar, Viktor Orban, vorbind sâmbătă, la o conferinţă de presă internaţională de sfârşit de an, la Budapesta, a făcut o legătură între imigraţia ilegală şi actele de terorism, referire la recenta tragedie de la târgul de Crăciun din Magdeburg, Germania. El a afirmat că Bruxellesul doreşte să „transforme Ungaria în Magdeburg” şi să impună ţării reguli riscante privind migraţia, care „nu trebuie permise”, relatează MTI și Agerpres.
Prim-ministrul a început conferinţa de presă exprimând condoleanţe faţă de Germania şi familiile victimelor atacului terorist de la târgul de Crăciun din Magdeburg. El a declarat că nu există „nicio îndoială” cu privire la legătura dintre imigraţia ilegală şi actele teroriste, dar mulţi au încercat să nege acest lucru, „deşi este un fapt că nimic asemănător [unor astfel de atacuri] nu s-a întâmplat înainte” de criza migraţiei europene.
Premierul ungar a spus că lecţia pentru Ungaria este că trebuie să continue să reziste schimbării într-o „lume în care se poate întâmpla aşa ceva”.
„Ungaria trebuie să plătească o amendă de un milion de euro în fiecare zi pentru că efectuează controale la frontiere, deoarece nu doreşte o situaţie similară cu cea de la Magdeburg şi nu vrea să lase migranţii să intre în ţară”, a spus el.
În aceeaşi conferinţă de presă, Orban a calificat drept un succes preşedinţia ungară a Consiliului Uniunii Europene.
Comentând sugestiile potrivit cărora Ungaria ar fi fost izolată, Orban a declarat: „Nu am mai văzut o astfel de izolare în viaţa mea; jumătate din lume a fost aici”, adăugând că Ungaria a organizat cel mai mare eveniment diplomatic din istoria sa.
Orban a spus că preşedinţia ungară a aplicat o abordare bazată pe politici, mai degrabă decât una „birocratică”, menţionând că s-a concentrat pe războiul Rusia-Ucraina, spaţiul Schengen şi competitivitate.
În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, el a declarat că preşedinţia nu a avut „nicio marjă de manevră” din cauza „dezacordurilor serioase şi profunde” din UE cu privire la strategia care trebuie adoptată în legătură cu conflictul.
Orban a declarat că partea care susţine că acest conflict este războiul Europei este „covârşitor majoritară” şi continuă să prevaleze, iar Ungaria a fost nevoită să se confrunte cu acest lucru, în timp ce cealaltă poziţie, reprezentată de Ungaria, susţine că războiul este slav şi fratricid şi nu ar trebui „extins şi consolidat”, ci mai degrabă izolat.
În opinia sa, „gravitatea situaţiei” justifică angajarea Ungariei într-o misiune de pace. „Am stabilit aceste lucruri separat de preşedinţia UE, ceea ce a dus la unele dezbateri, dar astăzi nimeni nu va contesta faptul că Ungaria are dreptul – şi credem că are datoria – de a lansa o misiune de pace”, a declarat Orban.
El a precizat că Ungaria a oferit Ucrainei tot felul de asistenţă umanitară în timpul războiului, adăugând totuşi că „nu a trimis niciodată arme Ucrainei, nici nu va face acest lucru şi nici nu va finanţa achiziţii de arme”.
