România a intrat în 2026 cu o populație după domiciliu de 21,6 milioane de persoane – 60m.ro
România a intrat în 2026 cu o populație după domiciliu de 21,6 milioane de persoane — în continuă scădere) cu peste 88.000 de persoane față de anul trecut) și, mai îngrijorător, în continuă îmbătrânire, a transmis joi Institutul Național de Statistică.
Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României. Aceasta include şi emigranţii, indiferent de perioada emigrării acestora. A nu se confunda populaţia după domiciliu cu populaţia rezidentă – populația de facto a României.
Diferența dintre cele două „populații”, adică dintre românii „cu buletin de România” și cei care trăiesc efectiv în țară sunt de circa 2,6 milioane de români, potrivit Statisticii.
Cifrele publicate de Institutul Național de Statistică confirmă că procesul demografic în curs nu dă semne de inversare.
Orașul pierde, satul rezistă — deocamdată
Populația urbană a scăzut cu aproape un procent față de aceeași dată a anului precedent, arată datele INS, ajungând la 11,9 milioane de persoane. Dinamica din rural este ușor diferită: 9,7 milioane de persoane, cu o creștere simbolică de 0,04%. O cifră care nu indică neapărat o renaștere a ruralului, ci mai degrabă o redistribuire a populației în contextul unor mișcări migratoare complexe — inclusiv retururi ale diasporei sau relocări din orașe.
O națiune care îmbătrânește cu fiecare an
Cel mai semnificativ semnal vine din structura pe vârste. Indicele de îmbătrânire demografică — raportul dintre persoanele de 65 de ani și peste față de cele de 0-14 ani — a sărit de la 131,7 la 136,6 persoane vârstnice la 100 de tineri. Cu alte cuvinte, pentru fiecare copil există aproape un vârstnic și jumătate.
Vârsta medie a populației a atins 43,2 ani, cu 0,4 ani mai mult față de anul precedent. Vârsta mediană — care împarte populația exact în jumătate — a urcat la 44,3 ani.
Aceste cifre plasează România printre cele mai îmbătrânite societăți din Europa, alături de Italia, Portugalia și Germania.
Puțini tineri, mulți la mijlocul vieții
Grupa de vârstă dominantă este acum 45-49 de ani, care reprezintă 8,6% din total — generația născută în anii ’70, înainte de interzicerea avorturilor din epoca Ceaușescu să producă efecte maxime. Această cohortă masivă se va deplasa treptat spre pensie în deceniul următor, punând presiune suplimentară pe sistemul de pensii și pe cel de sănătate.
La celălalt capăt al piramidei, copiii de 0-4 ani reprezintă doar 4,0% din populație — mai puțin decât oricare altă grupă de vârstă tânără, inclusiv cei de 5-9 ani (4,9%), 10-14 ani (4,8%) sau 15-19 ani (5,2%). Semnalul este clar: natalitatea continuă să scadă, iar valul de tineri care ar putea susține economia în deceniile viitoare se subțiază vizibil.
Populația Europei va scădea în următoarele 3 decenii cu peste 23 milioane de locuitori, echivalentul unei țări mai populate decât e România, arată proiecțiile Diviziei pentru Populație a ONU. Acest trend e valabil și pentru România, unde doar migrația externă ne mai ajută din punct de vedere demografic.
