Doru Buşcu: „Familia Iohannis acţionează în contratimp cu suferinţa profundă a principalei bresle care contribuie la educaţia poporului român” – 60m.ro
- „Cum să cânţi – O lume minunată – când în stradă lumea este devastată, deprimată, dezbinată?”
- „Iohannis este mai distant ca niciodată de o criză profundă a societăţii româneşti care loveşte la temelia dezvoltării. (…) Omul e mizantrop, e limpede, nu are chef să aibă contacte cu alţi oameni. Este autosuficient, este arogant”
- „Consecinţele lipsei de educaţie le vedem şi la nivelul conducerii politice a ţării”
- „Pensiile speciale sunt o catastrofă morală, o discriminare care umileşte celelalte categorii”
- „Cred că Ciucă în realitate este un băiat de treabă, dar e vinovat pentru că ştiind că e o nulitate politică, continuă să stea acolo”
- „Ciolacu este mult peste Ciucă în materie de experienţă politică”
- „E limpede că pe tot ceea ce înseamnă numiri în poziţii importante vine un aviz de la servicii, total nenatural”
- „PNL este un partid depersonalizat, deposedat de propria lui putere”
- „În PSD, partidul este mult mai ierarhizat, este mai aproape de originile lui neocomuniste”
- „E limpede că AUR va avea un candidat la Preşedinţie redutabil, poate chiar în turul doi”
- „Drulă, de la care eu m-aş fi aşteptat mai mult, pare că nu-şi găseşte suflul”
- „O mişcare de dreapta reunificată, cu un vector puternic de imagine ca Koveşi, ar putea pune mari probleme în turul 2”
„Am de ales între a repeta banalităţile despre preşedintele Iohannis sau a spune altceva. Banalităţile sunt aşa: încă o dovadă că preşedintele este rupt de realităţi. Iohannis nu cunoaşte terminologia limbii române: a vorbit de o generaţie, când e vorba de o promoţie. Iohannis spune că li s-a dat ce-au cerut, când profesorilor nu li s-a dat ce-au cerut.
Iohannis, care se apropie de capătul celui de-al doilea mandat, pare că e din ce în ce mai plictisit. N-are înţelegere, atenţie şi nici empatie faţă de lucruri care ţin de esenţa morală a funcţiei lui. Iohannis parcă ratează orice ocazie să îndrepte din marele rău. S-au legat multe speranţe de Iohannis: ca neamţ, ca profesor, ca fost inspector, ca fost primar de succes. Iohannis este mai distant ca niciodată de o criză profundă a societăţii româneşti care loveşte la temelia dezvoltării.
Educaţia este o rană deschisă care în acelaşi timp este simptomul unei dureri cumplite a societăţii. Consecinţele lipsei de educaţie le vedem şi la nivelul conducerii politice a ţării. Oamenii care conduc azi sunt mai needucaţi decât oricând altcândva. Iohannis arată o nervozitate de prost gust. M-aş fi aşteptat ca Iohannis să amâne rotativa ca să aibă el ocazia să închidă greva, să se încarce cu meritele şi creditele gestului politic. Iohannis nu a trăit din salariul de profesor, el a trăit din chiriile caselor. Meditaţiile nefiscalizate sunt secretul unic şi irepetabil al familiei lui Iohannis.
De unde să aibă înţelegere pentru profesori? Este ca în pandemie. Criza este o realitate, întotdeauna lucrurile au mers prost în Educaţie.
