Baronii locali, mari latifundiari, pregătesc expropierea micilor proprietari agricoli: Își fac legi în folosul propriu – 60m.ro
Președintele Klaus Iohannis a trimis la CCR, în urmă cu două zile, o sesizare de neconstituționalitate privind modificarea Codului Civil prin care se impune o perioadă minimă de 7 ani pentru contractele de arendare a terenurilor agricole. Proiectul de lege adoptat de Parlament îi favorizează pe marii latifundiari și arendași din România care vor să trateze de pe poziții de forță cu micii proprietari de pământ, astfel încât aceștia din urmă fie să vândă terenurile, fie să le arendeze la prețuri mici.
Contracte de care nu te scapă nici moartea
Legea arendei pentru care Iohannis a sesizat Curtea Constituțională vine la trei ani după ce Parlamentul a adoptat o altă lege care bloca efectiv accesul la cumpărarea de terenuri agricole de către noi investitori, care nu activau deja în domeniul agriculturii, ceea ce favoriza marii fermieri prin faptul că au drept de preempțiune la achiziții, iar acest lucru reducea și numărul ofertanților pentru micii proprietari care doresc să vândă, cu impact direct asupra prețului.
Prin Legea arendei marii latifundiari își asigură și arendarea terenurilor agricole de la micii proprietari în condițiile dictate de ei. Prevederea esențială a legii este introducerea unei durate minime de 7 ani a contractului de arendare. Astfel, cei care dau pământul în arendă, de obicei mici proprietari care nu-și pot lucra singuri pământurile, nu vor putea să dea pământul în folosință unei alte persoane sau companii care plătește mai bine decât după scurgerea celor 7 ani. Mai mult, dacă proprietarul moare, scenariu cu o incidență destul de ridicată ținând seama că mulți dintre micii proprietari sunt țărani în vârstă, contractul va trebui menținut și de către moștenitori până la expirarea termenului contractual.
Practic, micilor proprietari li se restrânge dreptul de a dispune de propriul bun, iar asta în folosul marilor fermieri care dețin sau arendează mari suprafețe. Restrângerea grosolană a dreptului de proprietate este reclamată și de șeful statului în textul sesizării către CCR, plecând de la prevederile articolului 53 din Constituție care stipulează că „exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o.”
Încălcarea dreptului constituțional la proprietate
Klaus Iohannis reclamă că termenul de 7 ani este unul arbitrar care restrânge dreptul proprietarilor de terenuri agricole de a dispune de propriul lor bun, fiind o reglementare care favorizează în mod evident arendașul. De asemenea, președintele susține că motivul invocat de inițiatori, anume protejarea investițiilor făcute de către arendași în terenurile luate în arendă, nu se justifică în cazul micilor arendatori, care au în proprietate suprafețe reduse.
„Sarcina impusă arendatorului este una inadecvată și disproporționată în raport cu scopul urmărit – asigurarea unei stabilități a investițiilor realizate de către arendași.
