Dan Pavel: Democrația românească nu este în pericol pentru că n-am avut-o niciodată. Eram și acum ce-am fost mai mereu. Un pașalâc – 60m.ro

Dan Pavel: Democrația românească nu este în pericol pentru că n-am avut-o niciodată. Eram și acum ce-am fost mai mereu. Un pașalâc – 60m.ro

„Pe mine nu mă întristează situația și nu mă sperie. E bine că România e în criză, că Europa se zvârcolește ca șarpele și Statele Unite rătăcesc într-un pustiu de principii căutând o nouă cale. Polii de putere de pe planetă se schimbă periodic. Imperiile se nasc, se consolidează prin violență, apoi se prăbușesc în iluzii, hedonism, ambiguitate morală și colaps economic inevitabil. Istoria se repetă obsesiv. Nici acum nu este sfârșitul lumii, ci doar sfârșitul iluziei. Democrația românească nu este în pericol pentru că n-am avut-o niciodată. Eram și acum ce-am fost mai mereu. Un pașalâc. Roman, otoman, nazist, apoi sovietic, apoi occidental… Contează mai puțin al cui. De slugărnicie și de jaf nu am putut scăpa prea des. Numeri pe degete cazurile în istoria de două milenii a acestei regiuni. Destin național nu am avut niciodată, iar puținii oameni care au încercat să făurească unul fie au fost trădați și maziliți, fie au provocat chiar ei dezastrul național. Dacă ar fi să descriu patologia acestui popor ar fi amnezia istorică selectivă. Dar bănuiesc că toate popoarele suferă de chestia asta mai mult sau mai puțin. Caută o glorie pe care n-au avut-o niciodată, iar apoi justifică cele mai oribile apucături naționale prin gloria aia inexistentă”, scrie, pe Facebook, analistul politic Dan Pavel.

„S-a năruit doar imaginea democrației. S-a scurs machiajul securistic udat de ploaie și crăpat de timp. României i s-au văzut ciorapii îndesați în sutienul de împrumut și hainele false de firmă care lăsau impresia abundenței. Era o abundență pe datorie, dată pe mâna unor circari slugarnici susținuți de interese din umbră. Tenul îmbâcsit de abuzuri nu mai îndrăgostește pe nimeni. A colapsat iluzia Proiectului European. A rămas să se vadă cum 27 de economii se mănâncă între ele ca să supraviețuiască. Oamenii încep să înțeleagă că nu există idealuri sau eroi, iar propaganda nu mai convinge. Suntem înconjurați de inamici. Că-s pe față sau subversivi este mai puțin relevant. Devine evident că nimeni nu ne protejează interesele dacă noi nu suntem în stare. Ne pândesc ticăloșii interesați pe toate părțile, de orice coloratură ar fi, iar iluzia occidentului prosper s-a făcut bucăți. Era pe moarte de la criza din 2008. Acum doar își predă obștescul, după o boală lungă. E aceeași iluzie ca cea a Uniunii Sovietice. Habotnicie politică, monopolism și lăcomie deghizate în idealuri. Tot colonialism, tot aristocrație, tot normalitate impusă cu toroipanul prin metode din ce în ce mai similare. În ultimă instanță, pentru iobagi nu contează boierul. Rezultatul e același jaf, același abuz, chiar dacă uneori diferă nivelul de politețe al abuzatorului.

S-a năruit în sfârșit iluzia ONU, o cumetrie internațională neputincioasă care aplică principii în mod selectiv. Unii sunt criminali de război, iar alții aducători de democrație, în funcție de cum o cer interesele complexului militar industrial. Rezoluțiile și mandatele de arestare sunt ignorate cu nonșalanță, iar ipocrizia generală a devenit evidentă. S-a năruit iluzia NATO, o organizație care pompează resurse și armament în Ucraina de un deceniu și n-a putut destabiliza suficient Rusia.

 » Mai mult…