Octavian Știreanu: Reactivarea bruscă a lui Cioloș arată clar cine dictează în România – 60m.ro
„Elementul cel mai spectaculos al acestor zile de „bătălie cu deficitul” îl reprezintă seninătatea cristică a PSD-ului care suportă zi de zi și ceas de ceas porcăiala fără limite la care îl supun partenerii de negocieri, în cor cu propaganda sistemului. Dacă ai ajuns la gura lui Ciuvică să fii ridiculizat că nu vrei să intri la guvernare, dacă Valeriu Stoica îți dictează dintre vii programul de guvernare iar un tefelist ca Miruță își permite să afirme că „o țară ca afară este cu PSD afară”, singura soluție demnă pentru un partid majoritar în parlament ar fi să iasă din jocul acestor pertractări sinucigașe și să-și vadă de drumul spre opoziție”, scrie jurnalistul Octavian Ştireanu.
„Nu ne facem griji pentru biața noastră țărișoară… O felie din partid ar putea rămâne la masa negocierilor. Victor Negrescu și Victoria Stoiciu, născută în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, sunt apți combatanți pentru o frumoasă dizidență în numele „interesului național” și al propășirii personale. Patria le va fi recunoscătoare..
Victoria Stoiciu și-a făcut deja debutul apoteotic în spațiul public. A ieșit la vedere și la polemici. A fost preluată pe play list-ul sistemului și distribuită instant pe la diverse televiziuni, imediat după ce a declarat că Ciolacu „va trebui să dea explicații la Bruxelles”, adică să fie tras la răspundere, pentru faptul că n-a anunțat susținerea lui Nicușor Dan în turul doi.
Proaspăta vicepreședintă a PSD, al cărei nume de fată nu e cunoscut, divorțată dar păstrându-și numele fostului soț, ajunsă miraculos în conducerea PSD, se dovedește o altă teslă de nădejde cu care PSD începe să-și dea sub centură. PSD a mai traversat experiențe de acest tip. În 1997, s-a rupt un grup condus de Theodor Meleșcanu care a fondat APR. După eșecul în alegeri, nereușind să intre în parlament, partidulețul lui Meleșcanu a fuzionat cu PNL în schimbul prezervării unei funcții viagere de conducere pentru liderul grupării, indiferent cum vor fi vânturile, valurile politicii… Acel „act fondator” al fuziunii i-a îngăduit lui Meleșcanu să devină unul dintre cei mai longevivi politicini de vârf ai țării.
Tot PSD a mai cunoscut ruptura produsă de Gabriel Oprea în 2009, creatorul UNPR, proprietar de sufragerie, autor al multor aranajamente sufuroase cu miros de securitate bătrână, conducător de doctorate date la ștanță, fondator al unei academii pentru „științele securității” (condusă ani mulți de Remus Pricopie, țucălarul ideologic al Antenei 3 în perioada electorală). Oprea a defilat cu deviza interesului național ani în șir, o găseleniță care i-a ținut partidul în viață oscilând ca balamaua dintr-o parte în alta, după cum cerea desigur „interesul național”.
PSD – ul se pare că nu înțelege nimic din capcana în care este atras. Este chemat să ia parte, dar să nu participe. S-a ajuns ca terfeliții de până mai ieri – care erau ciumă roșie, criptocomuniști, corupții neamului etc – să fie împinși aproape cu forța la guvernare. Sub amenințarea că, dacă se întâmplă să refuze, vor fi trădătorii interesului național!
