EXCLUSIV DOC. Dovada clară despre cum încasa Cătălin Drulă șpăgile de la drumari prin Asociația Pro Infrastructură – 60m.ro
Fostul ministru al Transporturilor și candidat al USR la Primăria Capitalei ar fi creat un mecanism ingenios prin care constructorii de drumuri erau obligați să „doneze” către un ONG apropiat USR – pentru a primi plățile de la stat. Mandatul său la Ministerul Transporturilor a devenit simbolul unei noi generații de corupție: corupția cu acte ONG-istice, rafinată, ambalată frumos în concepte de „transparență” și „monitorizare civică”.
Astăzi, tot mai multe voci din interiorul sistemului de infrastructură vorbesc despre rețeaua Pro Infrastructură, un mecanism prin care Drulă ar fi transformat un ONG prietenos într-un instrument de presiune și colectare de fonduri din banii constructorilor.
Asociația filma tronsoane de autostradă aproape concomitent cu momentul la care constructorii de drumuri depuneau facturile la CNAIR.
Am selectat câteva exemple. Cu poze. Cu date:
– Pe 22 Februarie 2021 ONG-ul fondat de Drulă filmează A0 – Centura Bucureștiului. La 8 zile după ce filmul este postat online, turcii de la Alsim Alarko emit factura nr. 14 către CNAIR-ul din subordinea lui Drulă.
– Pe 27 februarie 2021 „Pro Infrastructura” lansează un film despre A1. Pe 12 martie, la mai puțin de două săptămâni, austriecii de la Strabag lasă la CNAIR factura 202106990075.
– Pe 29 martie 2021 este lansat on-line filmul „Pro Infrastructura” despre Drumul Expres DX12. A doua zi, pe 30 martie, Tirrena Scavi duce la CNAIR factura cu nr. TS 800.21.
Drona – un instrument de șantaj modern
Sub pretextul „verificării independente a lucrărilor publice”, Drulă a creat un sistem paralel de control, în care Asociația Pro Infrastructură devenea practic autoritatea neoficială care valida stadiul proiectelor.
Constructorii nu își mai încasau facturile fără „filmarea oficială” făcută de ONG-ul lui Drulă.
Această schemă, aparent benignă, a avut în realitate un scop dublu: banii și influența.
Banii veneau direct din contracte plătite de companii, forțate să achite mii de euro pentru filmări inutile. Influența venea din controlul total asupra imaginii publice: doar ONG-ul de casă decidea ce se vede, ce se promovează și ce se ascunde.
Asociația Pro Infrastructură a fost fondată de un grup de „activiști civici” care pozau în voluntari dedicați interesului public. Dar, odată ce Drulă a devenit ministru, ONG-ul s-a transformat într-un vehicul financiar conectat direct la Ministerul Transporturilor.
În loc să monitorizeze statul, îl servea. În loc să denunțe corupția, o cosmetiza.
Sub ochii opiniei publice, s-a construit un mecanism perfect de șpagă legalizată: constructorii semnau „contracte media” cu ONG-ul; ONG-ul filma lucrările și trimitea clipurile la minister; ministerul aproba plățile doar pe baza acelor filmări; banii se întorceau în cercul Drulă–USR, prin donații și campanii online.
Totul sub eticheta de „inițiativă civică independentă”.
Corupția 2.0 – sofisticată, sterilă, cu logo de ONG
Cătălin Drulă nu a fost un ministru cu sacoșa, nu e baronul local care primește plicul în parcare.
