Analfabetismul politic, un Piedone la pătrat – 60m.ro
Cei mai mulți politicieni români nu au avut și nu au studii care să îi califice pentru meseria de om politic. Între statutul de politician și cel de om politic e o prăpastie care a devenit o legitimare a imposturii.
În bună măsură, opinia publică nu mai face distincția dintre carierism, nepotism, imperativul clientelar și statura de om politic legitimat de studii aprofundate în științe politice, care să-l califice pentru o funcție publică: șef de stat, parlamentar, ministru, primar, prefect, președinte de consiliu județean.
România nu are o școală de studii politice cum au statele cu democrații consolidate. Avem însă demnitari care au trecut prin Academia de Științe Social-Politice „Ștefan Gheorghiu“ de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român.
Un exemplu revelator este cel al fostului ministru al Agriculturii, Petre Daea. În guvernele Năstase, Grindeanu, Tudose, Dăncilă și Nicolae Ciucă. Daea are la activ și un mandat de deputat și două de senator. Am dat acest exemplu și pentru că fostul demnitar comunist a apărut în mai multe rânduri în spațiul public în rolul de circar.
Iliescu, școlit politic la Moscova, practicant sub dictatura comunistă
Dar să ne întoarcem la izvoarele imposturii, comunismului reciclat, populismului, lozincilor patriotarde, diversiunii securistice, minciunii cu mâna pe biblia ceaușistă. Cap de listă – Ion Iliescu.
Că vrem sau că nu vrem, inculpatul acuzat de crime împotriva umanității a fost un politician care a avut charismă în rândul maselor. Majoritatea covârșitoare a românilor ieșiți val-vârtej din comunism l-au primit ca pe un patriarh.
Școala lui Iliescu nu a avut nici în clin, nici în mânecă vreo legătură cu politica. A studiat mecanica fluidelor la Institutul Politehnic din București, după care a absolvit Institutul Energetic al Universității din Moscova. Funcțiile pe care le-a ocupat în regimul Ceaușescu, culminând cu cea de șef al Departamentului de Propagandă al Comitetului Central al PCR și universitatea sovietică, au fost lucrarea de doctorat a celui care avea să nenorocească țara timp de un deceniu. Eșalonul doi al PCR și torționarii din fosta Securitate i-au fost în aceeași măsură scutul și sabia.
Corneliu Coposu, președintele post-mortem al românilor
Școală politică a făcut Corneliu Coposu, omul de încredere al lui Iuliu Maniu. Cei 17 ani de temniță grea, dintre care șapte ani de izolare completă la zarcă, au fost, paradoxal, și o școală politică.
A reînvățat să vorbească după cinci ani. În singurătate și suferință crezul politic se decantează, restanțele din libertate se adună în matca întregului.
Odată cu reîntemeierea PNȚ sub denumirea de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, Seniorul a fost liderul Opoziției până când a trecut la cele veșnice, în 11 noiembrie 1995. Capitalul de încredere în Convenția Democrată i se datorează în cea mai mare măsură.
Emil Constantinescu, un intelectual de marcă eșuat în politică, a câștigat alegerile prezidențiale în virtutea recunoașterii, atât de târzii, a profilului politic al Seniorului. Putem spune că, în realitate, Corneliu Coposu a fost președintele post-mortem al românilor.
