Trântorul de la Cotroceni, desființat de presa germană – 60m.ro
nfluenta publicație germană Frankfurter Allgemeine Zeitung publică, vineri, un text critic la adresa președintelui Klaus Iohannis după anunțul retragerii din cursa pentru șefia NATO. Într-un articol semnat de Von Michael Martens, publicația germană se întreabă ce vrea Iohannis în schimbul retragerii și evocă scenariile potrivit cărora președintele ar dori să ocupă un post important la nivelul UE.
FAZ scrie despre Klaus Iohannis că ”este îndoielnic că Johannis ar fi chiar la înălțimea exigențelor unei funcții europene de top” și amintește că ”Iohannis nu acordă aproape niciun interviu, este considerat stângaci din punct de vedere retoric și se simte mai confortabil în discuții de culise, în spatele ușilor închise, decât pe o scenă deschisă”. Publicația germană concluzionează că ”Bruxelles-ul, cu publicul său european, este o altă mâncare de pește. Fostul profesor de fizică nu va putea acționa acolo așa cum este obișnuit la București”.
Redăm mai jos integral articolul publicat de FAZ sub titlul ”Președintele României își retrage candidatura pentru funcția de secretar general al NATO. Ce vrea în schimb?”:
”Are UE nevoie de un trimis special pentru Ucraina? Și dacă da, ar trebui ca acest trimis special să fie Klaus Johannis, președintele demisionar al României? Acesta este unul dintre zvonurile care circulă de luni de zile la București și care, indirect, au primit joi un nou impuls. De atunci, ceea ce se aștepta de câteva zile a devenit oficial: Johannis, șeful statului român din 2014, a renunțat la pretenția pe care a avut-o în primăvară de a deveni noul secretar general al NATO. În urma unei reuniuni a Consiliului Național de Apărare de la București, s-a anunțat într-un comunicat că Johannis informase partenerii încă de la sfârșitul săptămânii trecute că își retrage candidatura.
Acesta a fost un răspuns destul de tardiv, având în vedere faptul că candidatura sa la cea mai înaltă funcție civilă din cadrul alianței occidentale de apărare, pe care o lansase în februarie și o anunțase în martie, era de la bun început fără speranță. Johannis își anunțase candidatura împotriva voinței SUA, a Marii Britanii, a Franței și a Germaniei, care doreau să-l vadă în fruntea alianței pe actualul premier olandez Mark Rutte. După ce chiar și Ungaria a cedat în cele din urmă, Johannis s-a trezit complet izolat. Faptul că baza aeriană „Mihail Kogălniceanu” de lângă Constanța, pe malul Mării Negre, în România, este în prezent în curs de extindere, cu un cost de câteva miliarde de euro, pentru a deveni cea mai mare bază a Alianței din Europa, nu a schimbat cu nimic această situație. Cu efect imediat, România îl susține acum și pe olandezul Rutte.
În același timp, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis ca România să furnizeze Ucrainei un sistem de rachete Patriot. Totuși, acest lucru a fost făcut în așteptarea găsirii unei soluții intermediare pentru a închide „punctul slab operațional” al apărării aeriene a României, rezultat în urma livrării sistemului, potrivit comunicatului Consiliului de Apărare. România a comandat șapte sisteme Patriot de la SUA,
