Cornel Nistorescu: Sălaj – cuibul și cloșca Noii Securități – 60m.ro

Cornel Nistorescu: Sălaj – cuibul și cloșca Noii Securități – 60m.ro

Există cîteva licee din țară care se  mîndresc cu numărul mare de  academicieni. N-am auzit însă de  localități sau de  județe care să se laude cu numărul și mai  mare de  ofițeri de  securitate și de SRI cu care au împănat structurile statului. Și  ale celui totalitar, și  ale celui așa zis democratic.

Povestea este veche și vine de la începuturile comunismului  românesc. Cine vrea detalii n-are decît să citească și să sape. De ce  un număr  mare de ofițeri de  Securitate au fost  selectați din spații rurale și de la  minoritatea  romă  este o  altă poveste la fel de complicată. Cine vrea să afle n-are decît să sape mai departe, să cerceteze epoca și sistemul. Cine  vrea insistă găsește răspunsurile. Și dacă nu, mai citește și mai sapă.

În acest  text  de  ziar încerc doar să înțeleg ce se află îndărătul  unei rețele de ofițeri de informații.  Prea  se leagă mulți de un singur loc. Așa cum puterea din România încă  se sprijină pe selecția și implicarea  oamenilor din  grupul de la Cluj, la fel și  armata  de promovați  din Noua Securitate  se bazează pe oameni proveniți din județul Sălaj.

Cum adică, din județul Sălaj, unde nu erau  centre de pregătire ca la Grădiștea sau unități de Securitate ca prin atîtea  alte părți.  Uite așa! S-a proțăpit unul în sistem și i-a tras și pe ceilalți. Întrebarea mi-a venit de la un fragment publicat pentru promovarea unei cărți intitulată „Democrație neagră” de Marian Zlotea.  Condamnat și fugar, Marian Zlotea  (din banda Partidului Democrat) anunță o carte  în care destăinuie o parte din mînăriile vremii, după părerea lui cutremurătoare și extrem de importante. Printre altele, el susține că  Adrian Tarău  păstrează chitanțe și facturi pentru toate bunurile cumpărate  pentru familia  Eduard Hellvig.

N-are rost să vă  stoarceți imaginația ca să aflați ce i-o fi luat? De obicei, mahării  din politica românească, burjui la prima generație, țopîrlani  fără moșteniri și clasă, primesc  orice, dar mai ales ceasuri, bijuterii  și poșete pentru neveste, costume și ceasuri pentru ei și abia apoi sunt agățați și tîrîți în afaceri de milioane și milioane de euro și dolari.  Trec la case și la case de vacanță și proprietăți prin străinătate și apoi se chinuie să-și încropească un arbore genealogic.

În cazul nostru, nu lista de  cadouri are importanță. Mai degrabă merită aflat cum a  supraviețuit Adrian Tarău în  afaceri și în relația cu Noua Securitate din moment ce prin anul 2000 era căutat și dat în urmărire, dacă nu mă înșel, chiar condamnat în contumacie. La un moment dat l-am căutat și prin bazele de  date americane. Fostul procuror Alexandru  Lele, cel care l-a arestat pe Tarău și care era extrem de preocupat  de moartea  fostului său coleg Cristian Panait,  zicea că Adrian Tarău are un hotel prin America și huzurește cu banii din contrabanda petrolieră.

Păi așa fugit și condamnat, cum putea să se întoarcă și să-l umple pe  Hellvig  de cadouri?

 » Mai mult…