Cu Meloni da, cu Orban nu: noua Europă se reconfigurează – 60m.ro
Analiză El Mundo, via Rador Radio România:
Realegerea Ursulei von der Leyen și a Robertei Metsola în funcțiile de președintă a Comisiei, respectiv a Parlamentului European, a confirmat în această săptămână continuitatea UE pentru următorii cinci ani. Cea de-a zecea legislatură începe cu Europa mai polarizată și mai fragmentată. Și începe să ruleze cu provocări majore atât în interiorul cât și în afara granițelor sale. Prioritatea este promovarea independenței europene într-o lume în flăcări. Odată cu schimbarea ciclului Comisia Geopolitică face loc Comisiei de Apărare și Competitivitate.
Noua Europă care se naşte din ultimele alegeri este cea mai înclinată spre dreapta. Nu numai în Parlamentul European. Următorul colegiu al comisarilor va avea 13 locuri pentru Partidul Popular și 2 pentru conservatori, în fața unei social-democrații slăbite, care se va confrunta cu următoarea probă de foc la alegerile germane de anul viitor.
În timp ce conducerea axei franco-germane moare, Marine Le Pen își pregătește drumul pentru alegerile prezidențiale din 2027. Sosirea lui Le Pen la Palatul Elysée ar avea consecințe brutale pentru blocul comunitar. Se anticipează că la sfârșitul deceniului UE va fi schimbată. Și viitorul ei anticipează nori întunecați.
Sesiunea plenară de la Strasbourg a aprobat săptămâna aceasta al doilea mandat al Ursulei Von der Leyen. Ea va fi din nou la frâiele Executivului comunitar pentru încă cinci an. A câștigat o victorie mai confortabilă decât se anticipa, cu 41 de voturi peste cele 360 necesare. Primul său mandat a trecut cu bine și își întărește conducerea. În 2019 a promovat examenul cu doar nouă voturi peste prag.
Una dintre marile necunoscute ale acestui vot – care este secret – e legată de cei 24 de europarlamentari ai Fraților Italiei, partidul Giorgiei Meloni. Marea coaliție a popularilor, social-democraților și liberalilor a avut 401 de voturi, dar ținând cont de fuga unora dintre ei, viitorul lui Von der Leyen a fost în mâinile Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) lui Meloni sau ale Verzilor. În cele din urmă ecologiștii au fost cei care au salvat-o votând masiv în favoarea ei, deși programul său climatic pentru noul mandat este mai puțin ambițios.
Italianca și-a ascuns cărțile până la final. A votat împotrivă. Argumentul a fost: conservatorii nu pot face parte dintr-o mare coaliție care include „învinșii” liberali și verzi, formațiuni care s-au prăbușit la ultimele alegeri europene. Într-un filmuleț publicat pe rețelele de socializare, premierul transalpin a afirmat că decizia ei urmat principiul „a nu împărtăși metoda și meritul”. Dar a adoptat un mesaj și un ton de conciliere. „Acest lucru nu va compromite colaborarea [cu Comisia Europeană] în multe chestiuni, precum imigrația”, a confirmat Meloni în timp ce i-a urat lui Von der Leyen „baftă”.
Von der Leyen și Meloni au o relație cordială. La scurt timp după proclamarea ei ca prim-ministru italian, Meloni a fost primită pe covorul roșu la Berlaymont. În ciuda îndoielilor care predominau la acea vreme cu privire la agenda europeană a președintei ultraconservatoare.
