Rutte, Macron și Tusk, îngrijorați de alegerile din România și interferențele rusești. Cum văd liderii occidentali apărarea UE în fața Rusiei și ce măsuri îndrăznețe a adoptat deja Varșovia
Trei lideri occidentali, președintele Franței, șeful NATO și prim-ministrul Poloniei, s-au pronunțat în legătură cu situația din România și despre viitorul lumii occidentale în fața amenințărilor „hibrid” ale Rusiei.
Alegerile prezidențiale din România, programate inițial pentru această lună, au fost anulate în urma unor circumstanțe excepționale, pe fondul intensificării atacurilor hibride atribuite Rusiei în regiune. Decizia a stârnit controverse în țară, dar și un val de reacții internaționale, fiind justificată de autorități prin necesitatea de a asigura stabilitatea națională în contextul amenințărilor la adresa securității.
În paralel, Republica Moldova a raportat, cu puțin timp înainte de alegerile de la noi, o escaladare a campaniilor de dezinformare și a tentativelor de destabilizare politică, ceea ce a alimentat temerile privind o strategie concertată a Kremlinului pentru destabilizarea Europei de Est.
Occidentul a reacționat prompt, condamnând implicarea Rusiei și cerând măsuri mai ferme pentru contracararea influenței maligne în regiune. Pe de altă parte, în mediile de propagandă rusești, evenimentele din România și Moldova sunt prezentate ca o dovadă a „crizei profunde” a Occidentului, marcând un nou capitol în războiul informațional dintre Est și Vest.
Trei lideri occidentali s-au pronunțat în legătură cu situația din România, mai exact președintele Franței, șeful NATO și prim-ministrul Poloniei. Aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația din România și interferențele rusești, pledând pentru un efort comun de protejare a statelor europene. Ei au subliniat că o abordare unitară, investiții sporite în securitatea cibernetică și o coordonare mai bună între aliați sunt vitale.
Totodată, guvernul de la Varșovia a venit cu decizii mai radicale. Polonia a adoptat măsuri pentru protejarea instituțiilor esențiale și a securității sale naționale. Guvernul polonez a luat decizia de a proteja prin lege entitățile strategice, inclusiv anumite firme și instituții media de interes național, care ar putea fi vizate de influențe externe. Un exemplu concret este protejarea unui post de televiziune care aproape fusese achiziționat de o companie rusească, cu sediu fictiv în altă zonă a lumii, având în vedere riscurile de manipulare informațională care au putut fi văzute și în alegerile din România, potrivit Antena 3 CNN.
Emmanuel Macron
„Este evident că Rusia își intensifică, după cum putem observa, atacurile informaționale și influența asupra alegerilor din diverse părți ale Europei. Am văzut în România atacurile informaționale la care s-a recurs, conducând la decizia Curții Supreme de a suspenda procesul. Să nu fim naivi – perioadele noastre electorale și spațiul nostru informațional sunt din ce în ce mai manipulate prin atacuri hibride informaționale din partea unor actori ruși”, a spus Emmanuel Macron, președintele Franței.
Mark Rutte
Un oficial occidental l-a întrebat pe Mark Rutte: „După anularea recentă a alegerilor prezidențiale din România din cauza interferențelor rusești, există vreo lecție învățată? Este vreo intenție de a consolida instrumentele pentru a aborda amenințările hibride, poate transformându-le într-un domeniu operațional, la fel ca în cazul atacurilor cibernetice? Putem aștepta ceva concret în viitorul apropiat?”
Secretarul General al NATO a răspuns: „Dacă pot face o sugestie,
